Fortified Church Sighișoara / Schäßburg

Valchid / Waldhütten Biserica sală cu cor poligonal datează din 1390. Mai târziu este construită şi sacristia, iar în 1441 este realizat pe partea de vest un portal în arc ogival, bogat structurat. Clădirea bisericii nu a fost niciodată fortificată, dar ansamblul a fost înconjurat în 1600 cu un zid de incintă, astăzi de circa 6m înălţime, protejat de 5 turnuri de apărare. Turnul de est cu şase niveluri şi cat de apărare din lemn a servit în acelaşi timp ca turn de poartă şi clopotniţă. Doar turnul de sud s-a prăbuşit la sfârşitul sec. al XIX-lea, celelalte păstrându-se până azi. Interiorul navei bisericii este definit de bolţile a vela clasicizate, iar corul păstrează încă bolta în plasă pe nervuri de cărămidă din 1507. Mobilierul din care fac parte altarul cu tribună pentru orgă, amvonul şi cristelniţă datează de la începutul sec. al XIX-lea. Așezarea Satul Valchid se ascunde într-o vale secundară a râului Târnava Mare. În sec. al XIV-lea a fost ridicată aici o biserică în stilul pre-reformă, construcţie care se păstrează şi astăzi. Este înconjurată de un zid de fortificaţie şi are mai multe turnuri de apărare.Încă de la început vremurile nu au fost blânde cu Valchidul, dar acesta este doar un alt exemplu de istorie zbuciumată în regiune. Prima referinţă documentară datează din 1371 şi relatează despre încercarea de stingere a unei dispute cu privire la proprietatea asupra terenului cu un sat vecin. Conflictul s-a tot repetat de-a lungul următorilor 450 de ani. În 1605 satul şi biserica au fost jefuite de către trupele aflate în trecere. În 1776 se încheie în final disputa asupra terenurilor, dar numai câţiva ani mai târziu întregul sat este distrus de foc. La final de sec. XIX comunitatea care trăia din viticultură este crunt lovită de atacul de phylloxera, care distruge numeroase vii. Mai mult de jumătate dintre locuitori se văd nevoiţi să emigreze. Cheile sunt la: d-na Karin Crișan tel.: +40/788/039 837

Dupuș / Tobsdorf Construcția unei mici biserici-sală la Dupuș s-a încheiat, probabil, în 1524, acest an fiind inscripționat pe peretele din vest, în spatele orgii. Biserica este închinată patronului satului, Sf. Tobias. Deasupra navei și corului se află un nivel de apărare, peste care este un acoperiș stabil în două ape. La baza nivelului de apărare se poate vedea o cornișă pictată. Accesul este asigurat printr-un turnuleț cu trepte în spirală situat în partea de vest a bisericii. După renovările ample din 1741, s-au făcut în continuare reparații în 1904/1905, iar în anul 1969 s-au executat lucrări complexe de consolidare a bolții bisericii. Inițial, biserica a fost împrejmuită de un zid de apărare înalt de aproximativ șapte metri, pe care însă locuitorii din Dupuș l-au dărâmat parțial în anul 1901 pentru a construi o școală. Zidul de incintă rămas a fost renovat temeinic în 1957. Turnul-clopotniță, prăbușit în anul 1725, a fost înlocuit în 1902 cu un turn mai mic în care se află trei clopote din perioada pre-reformată. Clopotul din mijloc, turnat în 1491, are medalioane gravate cu imagini reprezentând dragoni și grifoni. Altarul cu voleuri din perioada pre-reformată este datat 1522. Părțile laterale baroce provin de la începutul secolului al XVIII-lea. Cheile sunt la: d-l Taropa Dan tel.: +40/726/178 955

Daia (SB) / Thalheim În secolul al XIII-lea, la Daia a fost construită o bazilică romanică cu trei nave fără turn. S-au păstrat zidul de incintă, arcadele semicirculare și portalul zidit din vest. Pe la 1500 s-a construit o închidere poligonală pentru cor precum și bolta în cruce cu muchie și cu penetrații. Tot din această perioadă provin și un tabernacol simplu, navele laterale precum și contraforturile de la cor. Altarul baroc datează din anul 1797. Tabloul central îl înfățișează pe Isus răstignit, alături de Sf. Maria și Sf. Ioan. Orga mecanică a fost cofecționată de Johannes Hahn Jr. pe la 1800. Biserica este împrejmuită de un zid de incintă simplu având un plan oval. Cheile sunt la: d-l Johann Hopprich tel.: +40/269/584 325

Teaca / Tekendorf Vechea biserică din Teaca era așezată pe o terasă din nordul pieței, acolo unde se află cimitirul. Biserica de astăzi este o construcție din secolul al XIV-lea, în stil gotic timpuriu, având navele separate de arcade pe pilaștri. În nava laterală sudică s-au păstrat fragmente ale unor fresce. În secolul  al XV-lea a fost înălțată nava centrală, au fost montate ferestre decorate cu traforuri, iar navele laterale au fost acoperite cu bolți cu nervuri. În plus, locuitorii din Teaca au construit un turn-clopotniță masiv în partea de vest a bisericii cu guri de tragere la mai multe niveluri. În anul 1799 turnul a fost înălțat cu încă un etaj. Din 1753, bolta navei centrale a fost transformată într-o boltă semicilindrică barocă, iar pe latura nordică a bisericii a fost adăugat un portic. În anul 1828 s-au construit tribune în navele laterale, iar în 1909 vechiul cor a fost înlocuit cu un cor cu închidere poligonală. Cheile sunt la: d-na Mihalci tel.: +40/747/088 518

Tătârlaua / Taterloch În micul sat Tătârlaua, atestat documentar din anul 1332, se află o biserică-sală fără turn, care datează din secolul al XV-lea. Corpul bazilical aproape pătrat se continuă cu un cor alungit încheiat cu o absidă poligonală, acoperită cu o boltă în rețea aparținând goticului târziu. În contrast cu corul, nava, care este acoperită cu un tavan plat și prevăzută cu o tribună îngustă, se prezintă mai degrabă modest. Clopotele se află într-un turn clopotniță separat, din lemn. Fortificația din jurul bisericii nu s-a păstrat. La fel ca în cazul bisericii din satul Dârlos, pe pereții exteriori ai corului se pot remarca fragmente de picturi murale, aici fiind reprezentat Sfântul Cristofor. Lucrările recente de decopertare au scos la iveală, pe pereții interiori ai corului, fresce din perioada prereformată, care s-au păstrat bine sub stratul de tencuială. De remarcat este altarul poliptic din anul 1508, care, fiind inițial lucrat pentru biserica din Jidvei, a fost vândut de comunitatea locală bisericii din Tătârlaua la începutul secolului al XIX-lea. Pe fața altarului expusă în zilele de sărbătoare, sunt reprezentate scene din viața martirilor Dimitrie și Valentin precum și scene din viața Mariei, iar pe fața expusă în zilele de lucru, imagini cu diferiți sfinți.

Prejmer / Tartlau Datorită poziţiei strategice, biserica din Prejmer a fost puternic fortificată. Construcţia acesteia a fost începută de către cavalerii teutoni în 1218, iar după expluzarea acestora a fost finalizată de către cistercieni. Planul în formă de cruce greacă a fost modificat în perioada 1512-1515 prin anexarea a două nave laterale inegale şi prin extinderea navei centrale. Deasupra careului este ridicat în 1461 un turn clopotniţă. Clădirea bisericii nu a fost niciodată fortificată, ci a fost protejată de zidul de incintă înalt de 14m, întărit cu cinci turnuri de apărare, cu zwinger şi şanţ de apă. O caracteristică valoroasă păstrată până azi o reprezintă camerele de locuit şi cămările de provizii desfăşurate pe 4 niveluri pe faţa interioară a zidului, având în spate drumul de strajă. Interiorul simplu nu păstrează urme de fresce, iar pictura de sec. XIX a fost îndepărtată cu ocazia restaurărilor. În interiorul bisericii atracţia principală o reprezintă altarul triptic, cu scena crucificării pe panoul central. Așezarea Biserica fortificată Prejmer a avut de-a lungul secolelor o importanţă strategică deosebită datorită amplasării ei la ieşirea din pasul Buzăului, pe unde aveau loc cele mai multe invazii ale Transilvaniei. Satul a fost atacat şi distrus de mai mult de 50 de ori între sec. XIII – XVII. Biserica fortificată însă a fost cucerită doar de puţine ori.Intrarea în incintă se face printr-un tunel lung de 30m protejat cu hersă (grilaj glisant din lemn întărit cu fier) şi porţi solide de stejar. Pe faţa interioară a masivului zid de incintă sunt construite mai mult de 270 de camere de locuit şi cămări de provizii, care puteau oferi în caz de atac adăpost pentru circa 1600 de săteni. Unele încăperi fac parte acum dintr-un muzeu. Numeroase scări şi coridoare care unesc încăperile şi se desfăşoară de-a lungul zidului sunt accesibile vizitatorilor. Prin ele se poate ajunge la maşiculiurile şi crenelurile exterioare ale zidului de apărare. Căţăratul pe drumurile de strajă labirintice şi întunecoase oferă o experienţă de neuitat, pe lângă impresia puternică despre ce însemna apărarea în cazul unui atac. Cheile sunt la: Oficiul Parohial Evanghelic Prejmer tel.: +40/268/362 052 Program de vizitare: Vara luni-sâmbătă, orele 9:00-18:00 duminică, orele 11:00-18:00 Iarna luni-sâmbătă, orele 9:00-16:00 duninică, orele 11:00-16:00

Toarcla / Tarteln Bazilica romanică din Toarcla datează din secolul al XIII-lea și este închinată Sf. Ecaterina. Biserica a fost fortificată la cumpăna dintre secolele al XV-lea și al XVI-lea. Biserica are două nave laterale și un puternic turn de vest care are lățimea navei centrale. Corul cu absidă semicirculară este acoperit de o boltă în cruce. Parterul turnului are o boltă în cruce și susține tribuna din vest. Camera clopotelor din turn este prevăzută cu arcade acustice, sub care se află două ferestre bifore cu închidere în arc semicircular. De remarcat este portalul romanic de vest al bisericii. Ancadramentul acestuia are șase retrageri succesive și este încadrat de trei perechi de coloane așezate pe socluri în două trepte. Asemănător cu portalele de vest de la bisericile din Hosman și Avrig, și la biserica din Toacla s-au păstrat fragmente de sculpturi. În partea de sud, vest și nord mai există fragmente ale zidului de apărare. Orga provine din atelierul lui Johannes Prause (1796) și a fost cumpărată în 1905 de la comunitatea din Cincu. Cheile sunt la: d-na Frieda Hodnogy tel.: +40/742/750 994

Gherdeal / Gürteln Biserica din Gherdeal, un sat retras aşezat într-o vale laterală a pârâului Rohrhbach este încă înconjurată de un zid de incintă foarte bine conservat. În cele patru colţuri au fost construite turnuri de apărare, dintre care cel de sud a fost transformat la mijlocul sec. al XIX-lea în casă de poartă şi locuinţă pentru paznicul cetăţii. Biserica medievală anterioară, aflată în pericol de prăbuşire din cauza problemelor structurale majore a fost demolată complet în 1850. În locul ei a fost ridicată biserica sală de azi cu turn în partea de vest. Construcţia este realizată în spiritul epocii, după cum mărtuirsesc compoziţia reţinută a faţadei turnului şi mobilarea spaţiului interior. Din biserica veche s-a putut salva totuşi altarul baroc, care a fost remontat în noua clădire. Orga barocă, a fost construită iniţial pentru biserica din Cristian, dar în anul 1842 a fost adusă la Gherdeal. Aşezarea O vizită în această localitate poate fi asemuită unei călătorii în timp, Gherdealul fiind cunoscut drept “satul-fantomă al Transilvaniei”. Această denumire nu sugerează neaparat că pe uliţele prăfuite şi prin casele rămase fără locatari ar pândi spirite neliniştite, ci povesteşte mai degrabă despre faptul că Gherdealul nu este atât un sat, cât mai degrabă amintirea a ceea ce a fost odată, demult un loc vesel şi plin de viaţă. Locuitorii rămaşi pot fi număraţi pe degete, iar liniştea pădurii este arareori tulburată de un mârâit înăbuşit de motor sau de sunetul unui telefon. Şi totuşi renumele localităţii a ajuns până în Germania, după ce în 2002-2003 M. Nudow şi Th. Beckman au filmat documentarul “Gherdeal”, în care este zugrăvită viaţa retrasă a locuitorilor şi a ultimei familii de saşi din sat. Biserica ortodoxă şi biserica fortificată evanghelică ridicată în sec. al XVI-lea sunt un semn al credinţei într-un viitor mai bun, precum şi încrederea nestrămutată că Gherdealul părăsit de oameni nu este câtuşi de puţin un loc uitat de Dumnezeu. Cheile sunt la: d-l Johann Ongherth tel.: +40/788/635 771

Cincu / Großschenk Actualei biserici evanghelice din Cincu i-a fost destinat încă de la început rolul de bastion al credinţei, atât la figurat, cât şi la propriu: actualul turn de vest, ridicat la începutul sec. al XIII-lea, a fost fortificat şi înălţat de câteva ori, căpătând aspectul de azi în urma lucrărilor din sec. al XVIII-lea. Mare parte din cele două ziduri de incintă circulare, prevăzute cu bastioane şi turnuri de apărare au fost demolate. Dintre clădirile fortificate s-a păstrat totuşi aşa-zisa primărie veche şi un depozit de cereale prevăzut cu sisteme defensive. Interiorul este astăzi cel al unei biserici hală, după ce, ulterior anului 1693, navele laterale au fost înălţate pentru a face loc tribunelor. Balustrada din fier a fost adăugată un secol mai târziu. Mobilierul interior al bisericii reprezintă un amestec atrăgător de stiluri: lângă stranele de factură gotic târziu se află amvonul renascentist, iar orga clasicistă domină de la înălţime cristelniţa, epitafurile şi stranele breslelor, toate în stil baroc. Aşezarea Denumirea săsească “Hanul Mare” se referă probabil la o locaţie întemeiată cu sute de ani în urmă de către un moşier local. Aceşti nobili, numiţi greavi (germ. Gräf) de către saşi, ocupau un loc important în societatea transilvăneană, iar mulţi dintre ei au devenit în timp personaje mitice. Într-adevăr, plimbându-se pe uliţele satului împrejmuit de ceaţa dimineţii şi năucit de fumul cărbunăriei din apropiere, călătorul nu ar fi mirat daca s-ar întâlni cu o astfel de umbră istorică. Asemenea cărbunilor încinşi mocnesc legendele: făpturi diafane dansează ameţitor noaptea deasupra bisericii fortificate. ”Podul Blestemat” al satului are şi el o poveste. În timpuri demult apuse, pe când se puneau hotarele, bătrânul satului şi-ar fi vârât pe ascuns ţărână în cizme şi ar fi jurat în faţa oficialităţilor că “acum stau pe pământ strămoşesc”. Întorcându-se acasă, armăsarul său se împiedică pe pod şi el îşi rupe gâtul, drept pedeapsă pentru viclenie. Turism Casa parohială oferă ca posibilități de cazare 10 paturi în 2 camere, bucătărie cu frigider, baie, inclusiv cu mașină de spălat, cameră pentru servit masă și o terasă. Contact: d-na Curator Friederike Pall, tel.: +40 (0)268 244192 Cheile sunt la: d-l Constantin Boghean tel.: +40/784/451 853 sau +40/268/244 112 Cazare: Camere de oaspeți în casa parohială persoana de contact: d-na Friederike Pall tel.: +40/268/244192 Alte posibilități locale.